Interviu cu Mihai Tocaru ( Dorina Stambol)
Interviu cu studentul Mihai Tocaru, student la
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.
Am
hotărât să realizez un interviu cu fostul
redactor-șef al ziarului The Cimișlia News- Mihai Tocaru. Care, pentru moment își face studiile
în străinătate. Mihai Tocaru
este genul de persoană aventuroasă și care pune pasiune în tot ce face, căci o
face din inimă. În calitate de redactor- șef la publicația liceului nostru, a
lucrat cu sârguință asupra mai multor materiale, implicându-se temeinic în
activitatea ziarului dar și a liceului. Mihai Tocaru este un student cu o
pasiune ieşită din comun pentru tot ceea ce face. Realizările lui pot părea
surprinzătoare pentru un tânăr de vârsta lui şi, cu siguranţă, au contribuit la
atingerea unei maturităţi şi a unei profunzimi rar întâlnite…
Dorina Stambol: De ce ai dorit
să pleci în România și cum ai ajuns, te-a îndrumat cineva? Ce te-a determinat
să pleci să studiezi în afara țării?
Mihai Tocaru: De la bun
început îmi doream să plec să studiez undeva peste hotare, să acumulez
experiență și de ce nu să călătoresc în lumea largă, sunt genul de om care nu
poate fi limitat de spațiu și timp... Zis și făcut, am optat pentru câteva specializări
la Universitatea de Stat din Republica Moldova dar și la câteva orașe din
România, apoi în funcție de circumstanțe am decis să plec la Universitatea Petrol-Gaze
din Ploiești, și iată, am plecat acolo. Deși pare că am avut mii de
oportunitati care mi se ofereau pe tava, nu a fost chiar așa, eu căutam
alternativa perfectă ( deși nu cred în perfecțiune ci în îmbunătățirea
situației). Iar în cele din urma am ajuns să studiez la Facultatea de Litere și
Științe, specializare: Limbă și literatură română- engleză.
M-au
îndrumat mai multe persoane, prieteni de familie, profesori, colaboratori dar
în momentul când am fost în Consulatul României la Chișinău, cu foaia cu
universitățile și locurile disponibile pentru diverse specializări am fost
singur, nu am avut prea mult timp și eu cum sunt, aventurier, am aplicat în grabă
pentru trei orașe și iată am ajuns unde am ajuns...
Îmi
doream să studiez o limbă română culturală cu adevărat, să cunosc oameni,
spații și lucruri noi. Nu pot spune că Chișinăul nu oferă oportunități, nu l-am
exclus din lista probabilităților, am aplicam, am intrat, mai că nu am început
să studiez dar... am plecat.
Dorina Stambol: Ce impresii ți-au
provocat oamenii de acolo, însași orașul, cum este modul tău de viață, cum te
distrezi...?
Mihai Tocaru: Cuvintele sunt
prea puține pentru a putea descrie „en-detail” toate emoțiile încercate pe
parcursul celor câteva luni petrecute în Ploiești. Este incredibil? Nu pot
spune, dar pot trăi experiențe noi în fiece clipă și asta este minunat.
Mă
aşteptam să plouă în Ploiești. Şi a plouat. Pe lângă asta mă aşteptam să găsesc
profesori motivaţi şi pasionaţi de materiile pe care le predau, dar ştiam că
trebuie să-mi limitez aşteptările tocmai ca să nu fiu neplăcut surprins – aveam
câteva aşteptări şi de la mine – şi puţin din fiecare s-a împlinit. Am găsit
profesori foarte pasionaţi şi elevi extrinseci, am găsit prieteni de treabă şi
mai puţin şi eu m-am ţinut de muncă încât pot să spun că nu mi-am înşelat
aşteptările de la mine.
...Atunci
când am aflat că sunt acceptat la universitatea la care am aplicat, fără să
ezit am luat dosarul de la USM și în mai puțin de o luna am venit în Ploiești.
M-am îndragostit într-o secundă de tot ce am văzut acolo (dar în primul rând am
văzut multe fete), așa cum se îndrăgostesc tinerii la o primă vedere m-am
îndrăgostit și eu. Am observat acolo că planurile de acasă nu se potrivesc cu
cele din târg, ajuns în Ploiești am fost pus în fața multor alegeri, iar, cu
timpul am înțeles că sunt singur într-o lume mare. Mi-am taiat răsuflarea în prima zi de student,
a fost incredibil să mă trezesc în acea zi lângă fete zâmbitoare și să descopăr
o cultură nouă, nesesizată până atunci sub acea formă... Am întâlnit zeci de
naționalități și oameni de toate culorile, am savurat fiecare clipă pe care am
petrecut-o în acel mediu internațional în discuții prietenoase cu diverși
oameni. M-am simțit dintr-o dată atât de mic în lumea asta mare, dar
curiozitatea mea creștea în fiecare zi. Treptat am ieșit din cadrul orașului și
am călătorit prin apropiere. Totul la început a fost magic: am întalnit oamenii
minunați cu povești extraordinare, multă, foarte multă energie și pasiune...
apoi gradul de pasiune și energie a scăzut văzând cu ochii, sesizam indiferență
în ochii studenților, cei drept nu la toți, mă gândeam , poate a fost ceva de
moment, dar mă înșelam... Mi-a fost destul de greu să rezist 10-12 ore cu pauze
mici ( 10 minute) din două în două ore, culmea a fost să scriu în continuu, nu
știu dacă am scris așa de mult la liceu, la sigur, nu, așa că am spus mie : Bună ziua studentule,
asta este lumea ta !
Fiecare
zi din viața mea de student este o lecție de viață unde se regăsesc valori ca:
prietenie, toleranță, ospitalitate, recunoștință, care ți se înrădăcinează în
suflet, schimbându-te pentru totdeauna. Această experiență a fost calea cea mai
potrivită de a concura cu mine însămi, de a ieși din rutină, de a mă ridica la
nivelul așteptărilor și de a-mi depăși limitele obișnuinței.
La
capitolul distracție, obișnuiesc să plec prin alte orașe cu prietenii din
Prahova ( inclusiv din Republica Moldova), să vizitez diferite obiective
turistice, să escaladez munții. Interesante locuri, ce merită să fie vizitate
sunt: Castelul Peleş din Sinaia; Mănăstirea
Cheia din Cheia; Crucea Eroilor Neamului din Bușteni; Barajul Paltinu din Valea
Doftanei; Lacul Brebu; Muntele de sare din Slănic; Casa Domneasca de la Brebu și însuși orașul Ploiești.
Dorina Stambol: Cum te-ai simțit,
ți-a fost greu, cum te-ai descurcat?
Mihai Tocaru: Plecând în
străinătate în primul rand mă duce gândul la oamenii iubiți, există inerția
psihologică de a nu iți parăsi familia, prietenii, iubita. E greu primul
semestru după ce pleci, dar apoi te obisnuiești. Trebuie să înveți să renunți
temporal la prietenii de o viață, să calci pe sentimente, dar totul merge spre
binele propriu. Apoi apare teama financiară...
A
fost Ok, dar cum spune o maximă în
latină Per Asrera ad Astra, fiecare
dificultate a întărit dorința în mine de
viață și de realizări multilatitudinale. Am făcut și sacrificii, am îndurat
foame și sete, cel mai nașpa este să stai în picioare chiar în prima zi de
studii, sala a fost full (arhiplină), asta da, iubire de învățătură, eu am
rămas șocat.
Apoi
vine obișnuința, adică, a doua natură umană, și totul se poziționează la locul
lor. Se limpezesc până și cele mai sofisticate lucruri.
Banii
pe care îi am nu sunt suficienți pentru a mă întreține corespunzător unui
student ambițios, îmi sunt insuficienți dar mă limitez, căminul mă costă în jur
de 30 de euro, apoi serviciile comunale, internetul, hrană și materiale pentru
studii totul costă, în fine, nu este chiar atât de catastrofal căci dacă fac
economii îmi pot permite să ies seara cu prietenii, prietenele , la o bere, un
suc, un film, sau doar o plimbare romantică pe alei.
Apoi
lucrez și la Liga Studenților Basarabeni din Ploiești care este o organizație
non-guvernamentală, non-profit, apolitică, înființată recent, reprezentată de
studenții și elevii care își fac studiile în Ploiești. Are ca scop primordial
susținerea elevilor şi studenţilor din Republica Moldova, în procesul de
integrare în societatea românească, precum și implementarea ideilor comune în
diverse proiecte și activități de formare socio-culturală.
Inițial
nu știam ce îmi poate oferi, care ar fi efectele benefice ale implicarii mele active
sau ce fel de oameni pot întalni, știam doar ca vreau sa fac voluntariat și
punctum.
Dorina Stambol: Care a fost
talismanul tau norocos, ce slogan ai tu pentru a reusi? Descrie-mi puţin viaţa
ta de student!
Mihai Tocaru: Credința în mine
și-n ziua ce vine, încredere, iubirea colegelor, aprecierea unor prieteni,
poezia, muzica, filmele (în special dramele cu caracter social-psihologic) literatura, etc. Sloganul meu este Per Asrera ad Astra și chiar cred că dificultățile fac pe om, orice
capacitate vine prin muncă asiduă.
Viața
de student, uuu, este frumos, mereu
primăvară, mereu culori, mereu multe zâmbete calde în jur, personal mă trezesc
pe la 6.30, (în weekend mai târziu), fac duș dacă mai vreu să dorm ( dar de
regulă îl fac seara dar...), urmează micul dejun, apoi mă duc la seminare sau
cursuri care durează câte două ore, de regula avem 4-5 module, dar pot fi și 6,
în acest caz dacă m-am pornit la 8.00, revin de la lecții pe la 18.00. După
şcoală cel mai des iau masa cu prietenii – fie la mine fiindcă stau mai aproape
de Universitate şi gătim noi, ceea ce ne ia câteva ore bune, fie undeva în
Campus –adeseori mai privesc și câte vreun film artistic sau documental în
funcție de dispoziție...
Dorina Stambol: Personal ce
plănuiești să faci după ce termini studiile?
Mihai Tocaru: Inițial să le
văd terminate apoi mai văd. Plănuiesc ( printre altele) să mă întorc acasă, să
îmi văd prietenii și familia. Nu m-am decis încă ce o să fac după ce o să
termin facultatea, nu știu nici dacă o să plec din țară nici dacă o să ramân.
Voi lua această decizie când va veni vremea ei, până atunci consider că nu are
sens să mă gândesc la lucruri pe care nu le pot controla.
Din
alt punct de vedere vreau foarte mult să mă întorc în Republica Moldova fiindcă
nu-mi pot imagina viaţa în altă ţară, să fiu străin în loc să fiu familiar. Mai
mult, eu nu am avut niciodată, sau aşa vreau să cred, probleme cu „sistemul”
moldovenesc sau cu oamenii care să mă facă vehement în dorinţa de a pleca din
ţară – oricum am interacţionat doar superficial cu mecanismele „sistemului” de
care oamenii sunt nemulţumiţi. Oameni şi situaţii dificile sunt şi în România şi
de fapt peste tot şi pentru mine viaţa de zi cu zi de acolo nu diferă foarte
mult de viaţa mea de aici, am greutăţi şi bucurii similare. Dar în Republica
Moldova este familia mea, este oraşul meu Cimișlia, nu vreau să renunţ la ele.
Şi până la urmă este o alegere personală pe care cred că am luat-o în afara
oricărui argument… (oricum mai sunt ani înaintea mea, am să mai cresc şi rămân
deschis la schimbări). Când am revenit în ţară am avut un sentiment ambivalent.
Pentru că orașul Cimișlia îşi găsise un loc prea mare în inima mea, m-am
bucurat tare la întoarcere. Venisem acasă. Dar emoţia şi dorul au trecut în
câteva zile şi a apărut râvna după ce-am lăsat. Dacă aruncăm o privire generală
asupra universităţii din Ploiești, ea stă foarte bine la capitolul organizare
internă, fonduri, număr de studenţi, bibliotecă, condiţii de studiu, cămin,
cantină, proiecte, conferinţe internaţionale şi parteneriate. În Chișinău cunosc
lucrurile doar cei care studiază sau au studiat acolo. Nu pot compara din lipsă
de experiență situația mai comodă dar cred că alegerea vorbește de la sine,
apoi, încă nu am terminat studiile, sunt la jumătate de drum.
Dorina Stambol: Ce cuvinte le
urezi celor ce termina liceul, ce sfaturi le-ai da pentru a-și alege
universitatea, iar cei ce și-au pus în gând să învețe în România?
Mihai Tocaru: UUU!!! În primul
rând baftă, dar nu de acea care poate fi pusă în buzunare și folosită la
examene ci bafta în tot ce-și propun, să asculte îndrumările tuturor dar să
decidă inima lor.
2
Daca vrei o provocare, nu astepta să vina ea, caut-o tu, în vacanța viitoare
vei da multe provocări, de fapt nu vei avea vacanță, doar iluzia unei ultime
vacanțe și multe, multe acte de completat.
3
Când te trezești să te gândești că dacă
nu ai tu încredere în tine, cum vor avea ceilalți?
4 O decizie înțeleaptă nu se ia niciodată în
momente de supărare sau breakdown, deși pot fi excepții...
5 Absolventul de liceu trebuie să îndrăznească
să plece din comoditatea familială, din casa unde a crescut, pentru studenție, să învețe, să cunoască
lumea, să devină sociabil. Apoi cine vrea să se întoarcă revine, cine nu, să
fie sănătos unde este. Poti ajuta Republica Moldova din afară mai mult decât o
fac cei din țară. Totul este să fii bun, să poți ajuta să dorești să faci acest
lucru.
6
Se se informeze bine ce posibilități are de a fi acceptat la o universitate, și
despre finanțare. Acest lucru se face din timp, din timpul liceului. Nu-i timp
de pierdut, este foarte urât când te joci contra cronometru. Tot de atunci să
fie foarte buni la engleză și să înceapă să studieze a treia sau a patra limbă.
Să
fie foarte buni la calculatoare, dar nu pe facebook, odnoklassniki sau twitter,
să își facă un CV profesionist pentru orice eventualitate, să se antreneze la
scris eseuri (despre ei, despre cum văd viața etc.), să fie moderni în
adevăratul sens al cuvântului, dincolo de teoria pe care o învață la școală,
deși nu este rău ce învață.
7 Să îndraznească sa se sacrifice: nu tu ieșit
în oraș, nu tu vorbit cu prietenii pe skype, dacă e musai să muncești, să faci
munca de jos, sa te intreții, o faci, sacrifici ceva timp, dar o faci pentru
tine, vei avea timp și bani apoi sa vizitezi întreaga lume, în timp ce amicii
tăi de bere din liceu vor fi probabil acolo unde i-ai lăsat.
Și
poate cel mai important lucru este faptul că am învățat că ingredientele unei
rețete de succes nu sunt nici pe departe experiența sau cunoștințele pe care le
ai, cât ambiția și atitudinea de care dai dovadă. Totul se reduce la îndrăzneală, să bați și ( dacă
bați bine) ți se va deschide neapărat. Dar trebuie să ai rabdare să bați la multe
uși, să stai la coadă, să plătești pentru șanse de viitor.
8 Recompensa pentru toate eforturile tale va
apărea, dar trebuie să fii puțin răbdător și să lucrezi la asta. Nu este
momentul să te deprimi. Nu te va ajuta cu absolut nimic, trebuie să te probezi
pe tine însuți. Află ce fel de aptitudini îți lipsesc, îmbunătățeste-ți acele
aptitudini.
9 Ai nevoie de o medie suficient de mare, deci
un BAC reușit. Continuă cu facultățile şi specializări care ţi-ar plăcea,
optează pentru mai multe , atât în Chișinău cât și în România, și de ce nu în
lume, iar la sfârşit alegele pe cele care nu te-ar deranja şi mai puţin dorite
de alții, trebuie să ții minte: nu completa o opţiune nedorită înaintea alteia
pe care o agreezi, pentru că prima va fi luată în consideraţie!
10
Calculează şansele tale de intrare ţinând cont de toate notele din
anii precedenţi, în caz că ai notă slaba să te gândești că ai greșic cu
calculul.
Din
vorbăraia mea trebuie înțeles un lucru: în lumea de azi, în alegerea viitorului
este bine să fiți cât mai pragmatici. Traducerea celor spuse ar fi: o profesie
sigura, care să-ți asigure baza materială, dacă este posibil până la pensie și
în plus (toți știu cum stăm cu pensiile în Republica Moldova), să aibă cererea
mai mare decât oferta, etc.
Așa,
pas cu pas spre universitate.
1
Bac-ul bine gândit, bine făcut, note mari
2
Acte pregătite: actul de studii (diplomă), în original cu anexa respectivă (foaia
matricolă); certificatul medical-tip nr.086/e ( fosta nr. 086-U), eliberat în
anul admiterii. În functie de specialitate/domeniu de formare profesională,
institutia de învătământ poate organiza un examen medical suplimentar ( la
sport, medicină, etc); Diplomele de gradul I-III, obținute de la concursurile
școlare republicane și internaționale pe discipline de studiu, precum și diplome
ce atesta participarea la diferite concursuri (olimpiade), expoziții etc.;
multe, multe fotografii 3×4 cm ( eu unul am făcut peste 25); adeverința
eliberata de organul teritorial de tutela și curatela pentru copiii orfani și
copiii ramasi fără îngrijirea părinților, cu statutul de copil orfan (se mai
obțin și la primărie); certificatele medicale corespunzatoare care indica
gradul de invaliditate al candidatilor sau al parinților acestora (dacă este
cazul); actul de studii respectiv pentru copiii cu deficiențe fizice și
senzoriale care au absolvit școli cu statut special; certificatul care confirmă
că unul din parinții candidatului a participat la acțiunile militare pentru
apărarea integritații și independenței Republicii Moldova, în razboiul din
Afganistan sau la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, eliberate de
organele abilitate; adeverinta care confirma participarea candidatului la
operatiunile militare post-conflict cu caracter umanitar în Irak; certificatul
despre componența familiei (pentru candidatii din familiile cu patru și mai
multi copii); extrasul din carnetul de munca (pentru persoanele angajate în câmpul
muncii); certificatul de studii cu notele examenelor de bacalaureat și situația
școlară pe anii de studii pentru absolventii liceelor din România, promoția
anului admiterii, urmând ca diploma de bacalaureat să fie prezentată ulterior;
recomandarea direcției de învățământ a autorității administrației publice
locale sau adeverințele de la locul de muncă al parintilor pedagogi pentru înscrierea
la concursul de admitere la specialitațile din cadrul domeniul general de
studii Științe ale Educației; copia certificatului de naștere al unuia din părinți,
pentru cetățenii statelor membre ale C.S.I. și ai țarilor baltice de
naționalitate moldoveni (români); chitanța de plata a taxei de inscriere (obținută
în ziua înscrierii); tot atunci candidațiii la concurs vor prezenta personal
buletinul de identitate (pașaportul), o copie a vizei domiciliului permanent al
lor sau al parinților, livretul militar sau adeverința de premilitar( pentru
băieți); nu strică nici scrisorile de recomandare sau CV completat frumos, și
atenție aici pașaportul dacă
intenționați să plecați în România veți avea nevoie și de: Cerere de înscriere
– formular tip (Anexa nr. 1A); Copii legalizate după:1. diploma de bacalaureat
(pentru absolvenţii promoţiei anului curent - după adeverinţa de absolvire a
liceului, având înscrisă media anilor de studii şi a examenului de bacalaureat)
2. foaia matricolă privind studiile liceale, în care sunt înscrise şi notele /
calificativele obţinute la bacalaureat; Copie legalizată a certificatului de
naştere; Copie legalizată a certificatului de căsătorie (dacă este cazul); Copie
legalizată a adeverinţei medicale care să permită accesul în colectivitate.
Xerocopii după:1. Buletinul de identitate/Cartea de Identitate; 2. Anexa la
buletinul de identitate cu indicarea domiciliului stabil; Xerocopie după
paşaport; 1 Fotografie ¾, care se aplică pe cerere.
Curriculum
Vitae, lista de lucrări publicate, recomandări din partea a două cadre
didactice universitare sau a doi specialişti din cercetare care cunosc
activitatea candidatului; dovadă/adeverință de cunoaștere a unei limbi de
circulații internaționale (UE); etc.
Dorina Stambol: Merci mult
pentru interviu!
Mihai Tocaru: Ție merci pentru
întrebări, baftă și o zi bună, v-am pupat, papa.
A intervievat
Dorina Stambol.
Dau
mai jos câteva linkuri utile:
etc.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
daca va placut-comentati, daca nu atunci criticati.